1. Consiliul Judetean Arad
  2. Activitate
  3. Strategia de dezvoltare a Judetului Arad
  4. Strategia turistică a judeţului Arad

Strategia turistică a judeţului Arad

DE CE ESTE NECESARĂ O STRATEGIE ?
 - pentru că nu există o abordare strategică la nivel judeţean; 
- pentru că turismul arădean poate aduce prosperitate economică;
- pentru că actualul context naţional şi internaţional este favorabil  implementării unei strategii zonale şi regionale cu impact real asupra economiei, societăţii şi mediului.
CE SE URMĂREŞTE ?
- să punem la dispoziţia partenerilor (posibili investitori) o analiză complexă asupra ceea ce înseamnă potenţialul şi perspectivele turismului arădean;
-  să creăm cadrul constructiv de colaborare a tuturor celor  interesaţi pentru o dezvoltare durabilă a acestui important domeniu de activitate;
- să elaborăm un document credibil pentru ca decidenţii politici să trateze turismul ca o prioritate.
DATE DE POTENŢIAL TURISTC
(prezentare generală)
 
Date geografice
 
Amplasament: judeţul Arad este situat în vestul României, la intersecţia unor importante artere de circulaţie naţionale şi internaţionale. Poartă de intrare între Europa occidentală şi sud-estul continentului, judeţul Arad dispune de 4 puncte de trecere a frontierei la graniţa cu Ungaria: Nădlac, Vărşand şi Turnu pentru trafic rutier de persoane şi marfă, Curtici pe cale feroviară.
 
Suprafaţa judeţului: 775.409 ha; suprafaţa municipiului Arad: 4.618 ha.
 
Populaţia totală (recensământ 2002): 461.789 locuitori din care 82,2% sunt de naţionalitate română, 10,7% maghiară, 3,8% rromi, 1,0% germani, 1,3% slovaci, 0,4% ucraineni, 0,3% sârbi, o,3% alte naţionalităţi.
 
Relieful variază de la zone joase de câmpie, sub 100 m, la cele colinare şi muntoase (cea mai mare altitudine se află în Munţii Bihorului - Vf.Piatra Aradului - 1428,8 m). Zone deosebite: Munţii Zărand, Codru-Moma, Bihorului, Metaliferi, Defileul Crişului Alb între Vârfurile şi Aciuţa, Depresiunea Sebişului, Gurahonţ, Hălmagiu, Dealurile Lipovei, Câmpia Mureşului, Crişurilor, Lunca Mureşului.
 
Hidrografie: principalele cursuri de apă sunt Mureşul şi Crişul Alb. Mureşul, al doilea râu ca lungime şi ca suprafaţă hidrografică din România, după Dunăre, străbate judeţul pe o lungime de 250 km. Apele de adâncime sunt de mai multe tipuri: termale, semitermale bicarbonate, carbogazoase, feruginoase, sulfatate clorurosodice, fiind utlizate în scopuri curative. Lacuri ce permit desfăşurarea activităţilor de agrement: Tauţ, Ghioroc.
 
Clima: continental -moderată, cu slabe influenţe mediteraneene.
Iernile nu sunt prea reci, verile sunt călduroase, cu un regim climateric în funcţie de altitudinea reliefului. Temperaturile medii anuale sunt 11 grade C în zonele de câmpie şi 5-6 grade C pe culmile munţilor.
 
Principalele destinaţii turistice:
 
Ø       VALEA MUREŞULUI
 
-          zona cuprinsă între localităţile Lipova şi Petriş
-          zona montană până la creasta Munţilor Zărand
-          zona la sud de râul Mureş, până la limita cu judeţul Timiş
-          centru de informare: Muzeul Lipova
 
Ø       VALEA CRIŞULUI ALB
 
-          zona cuprinsă între localităţile Ineu şi Hălmagiu
-          zona la sud de râul Crişul Alb, inclusiv versantul nordic al Munţilor Zărand; depresiunile Hălmagiu şi Gurahonţ
-          centre de informare: de înfiinţat la Hălmagiu, Buteni (muzeul local)
 
Ø       ZONA MONTANĂ CODRU-MOMA
 
-          zona cuprinsă între localităţile Moneasa - Hăşmaş, Sebiş -Moneasa
-          centru de informare: de înfiinţat la Moneasa
 
Ø       PODGORIA ARĂDEANĂ
 
-          zona cuprinsă între localităţile Pâncota şi Baraţca
-          zona montană până la Valea Cladovei
-          centru de informare: Muzeul `Ioan Slavici` şi `Emil Monţia` - Şiria
 
Ø       ŞTRANDURILE TERMALE
 
-          perimetrul localităţilor Şofronea, Curtici, Macea, Dorobanţi
-          centru de informare: de înfiinţat la Grădina Botanică Macea
 
Ø       LUNCA MUREŞULUI
 
-          arealul Parcului Natural `Lunca Mureşului`, administrat de Direcţia Silvică Arad
-          centru de informare: se va construi în Pădurea Ceala, în cadrul proiectului Phare
 
Ø       MUNICIPIUL ARAD
 
-          zona centrală - rezervaţie de arhitectură
-          Faleza Mureş, Ştrandul Neptun
-          pădurile de luncă de la est şi vest: Ceala, Vladimirescu
-          centru de informare al D.D.A.C.: INFOTOUR ARAD
 
Clasificarea formelor de turism practicate în judeţul Arad
în funcţie de resursele naturale şi antropice:
 
1.Turism cultural-istoric
Judeţul Arad, ca spaţiu istorico-geografic a fost cunoscut şi străbătut de importante artere de circulaţie încă din vechime, aflat în contact permanent
cu civilizaţia occidentală , ceea ce a însemnat şi tranzitarea acestor locuri de numeroşi călători. Cât despre cartea de vizită a `oraşului de pe Mureş`, supranumit cândva `mica Vienă`, comparaţia cu celebra capitală austriacă nu poate decât să ne onoreze ca beneficiari ai unei moşteniri nepreţuite.
Astfel, o primă trecere în revistă a valorilor cultural-istorice relevă bogăţia şi diversitatea patrimoniului arhitectural:
-cetăţi medievale: Şiria, Şoimoş, Dezna - sec.XIII, Ineu - sec.XVII
-castele şi conace pe Valea Mureşului: Odvoş, Căpâlnaş, Bulci, Conop, Castelul regal de la Săvârşin
-Bazarul turcesc din Lipova - 1672
-Muzee: Complexul Muzeal Arad şi secţiile Artă, Istorie şi Ştiinţele naturii
Muzeul de artă bisericească şi obiecte de cult - Mănăstirea Gai
Muzeul memorial `Vasile Goldiş` Arad
Muzeul oraşului Lipova
Muzeul `Ioan Slavici şi Emil Monţia` Şiria
Muzeul `Adam Muler Guttenbrun` Zăbrani
Muzeul de artă şi etnografie Săvârşin
Muzeul Viei şi Vinului Miniş
Muzeul Codrii şi Lunca Beliului
Puncte muzeale locale:  Bata, Buteni,
Macea (Expoziţia de caricatură -`Ştefan Popa Popa-s`- Castelul Csernovics)
Monumentul Eroilor de la Păuliş
Tabăra de sculptură Căsoaia
Casa memorială Eugen Popa-Săvîrşin
 
-Clădiri de patrimoniu şi monumente istorice în municipiul Arad:
Palatul Administrativ, Palatul Cultural, Palatul Cenad, Palatul Neuman,
Palatul de Justiţie, Palatul Finanţelor, Casa Kelemen, Palatul Băncii
Naţionale, Palatul Szantay, Palatul Bohuş, Hotel Ardealul;
Alte clădiri şi construcţii cu valoare de patrimoniu: `Înalta Preparandie`, Casa cu Lacăt, Casa parohiei catolice din Aradul Nou, Casa cu ghiulele, Teatrul Vechi, Cetatea Aradului, Vama Veche, Turnul de Apă, Podul Traian;
Monumente: Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk (1729)
Evenimente culturale : `Primăvara arădeană`, Festival Internaţional de Artă a Animaţiei `Euromarionete`, Târgul de carte, Festivalul de Teatru de Cameră şi Underground, Bienala Naţională de Desen, Festivalul Minorităţilor, Zilele muzicii sacre.
 
2.Turism balnear, curativ-recreativ
Apele minerale, acest dar al naturii a fost preţuit din vremuri străvechi, oferind şi în prezent posibilităţi de ameliorare a sănătăţii ca şi de recreere, atât generaţiilor tinere cât şi mai vârstnice. Staţiunea -emblemă a judeţului nostru rămâne:
Staţiunea balneo-climaterică Moneasa, supranumită `Perla Apusenilor`, a intrat în circuitul turistic de peste un veac. Aşezare pitorească, aflată la 100 km de mun.Arad, înconjurată de culmile muntoase calcaroase ale masivului Codru Moma, străbătută de cursuri de apă limpede, de păduri şi pajişti naturale întinse, localitatea este cunoscută pentru izvoarele sale tămăduitoare încă de pe vremea romanilor.
-1865: a avut loc prima analiză chimică a apelor
-1886: localitatea a devenit oficial staţiune balneară
-cea mai întinsă rezervaţie mixtă din judeţ unde sunt întrunite condiţiile naturale necesare formării unei concentraţii ridicate de microioni negativi, cu efect curativ asupra sistemului nervos
-ape semitermale (24-33 grade Celsius), bicarbonatate, calcice, magneziene,
sodice, hipotone recomandate în tratarea afecţiunilor sistemului locomotor, nervos, a glandelor endocrine, a bolilor ginecologice şi de nutriţie
-climat blând pe tot parcursul anului
-trasee turistice accesibile şi marcate
-structuri de cazare diverse - hoteluri, pensiuni, vile şi camping
 
Staţiunea Lipova - Băi este situată într-o zonă colinară în imediata vecinătate a oraşului Lipova şi la cca. 30 km de Arad. Resursele sale
naturale în ape minerale au fost cunoscute din timpul ocupaţiei otomane.
-1854: a avut loc prima analiză chimică a apelor
-1892: localitatea a fost recunoscută oficial staţiune balneară
-1928: Borvizul de Lipova a fost premiat cu `medalia de aur` la Expoziţia balneo-climaterică de la Bucureşti, fiindu-i acordat titlul de  `Furnizorul Curţii Regale`
-apele minerale feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, sunt recomandate în cazul bolilor cardiovasculare, hepatobiliare, căi urinare, tulburări endocrine şi afecţiuni ale aparatului circulator şi locomotor.
 
Ştrandurile cu apă geotermală de la Dorobanţi, Curtici, Şofronea, Macea.
 
3.Turism religios
Diversitatea comunităţilor etnice ce trăiesc alături de români, precum maghiarii, germanii, sârbii, slovacii, bulgarii, evreii, rromii se reflectă în diversitatea cultelor existente: ortodox, romano-catolic, reformat, evanghelic-luteran, neoprotestant, greco-catolic, mozaic.
Cele mai cunoscute lăcaşe de cult cu valoare istorică sunt:
-Mănăstirea ortodoxă Hodoş-Bodrog, comuna Felnac, una din cele mai vechi aşezăminte monahale din România, fiind atestată în anul 1177
-Mănăstirea ortodoxă sârbă Bezdin, sat Munar, comuna Secusigiu
-Catedrala romano-catolică Sf.Maria Radna (1756), construită pe locul unei foste biserici a cărei piatră de temelie a fost pusă în 1520 şi distrusă de către turci pe la 1551; lângă catedrală se află Mănăstirea franciscană (1747)
-Biserica ortodoxă din Lipova, cu pictură religioasă datată în sec. al XV-lea, refăcută în stil baroc , sec.al XVIII lea;
-Schitul Feredeu, comuna Şiria, cu izvorul tămăduitor de la care îi provine şi numele
-Biserica Catolică din Vinga construită în anul 1892, în stil neogotic, ridicată de către comunitatea bulgară din Vinga
-Biserici de lemn din sec.XVIII-XIX: Obârşia, Corbeşti, Roşia, Petriş,Poiana
-în municipiul Arad: Mănăstirea ortodoxă `Sf.Simion Stâlpnicul`- Gai, Biserica ortodoxă sârbă `Sf.Petru şi Pavel`, Catedrala ortodoxă `Naşterea Sf.Ioan Botezătorul`, Catedrala romano-catolică `Sf.Anton de Padova`, Sinagoga neologă, Biserica Roşie  evanghelic-luterană, ş.a.
 
4.Turismul rural
 
Caracteristicile geografice şi etnografice ale spaţiului rural arădean reprezintă elemente de luat în considerare de către majoritatea turiştilor care îşi doresc petrecerea vacanţei la ţară, departe de aglomeraţia urbană.
Oferta turistică actuală propune:
-pensiuni rurale: Şiria, Cladova, Miniş, Juliţa, Hălmagiu, Brusturi, Galşa, Păuliş,Buteni, Cladova
-meşteşuguri tradiţionale: olărit - Târnăviţa, Bârsa; ţesături: Şicula, Almaş; împletituri nuiele: Ineu, Fântânele, Beliu; pictură naivă: Brusturi, Hălmagiu; 
-curiozităţi: mori de apă - Brazii, Secaş, Iacobini, Troaş;
-lăcaşe de cult, obiectiv turistic : biserici de lemn din sec.XVIII-XIX (Obârşia, Corbeşti, Roşia, Petriş, Troaş, Poiana, Măgulicea)
-sărbători tradiţionale:
 târguri - Târgul de Fete de pe Muntele Găina; Târgul codrenilor-Văsoaia;
 nedei - Tăcăşele, Şortoc, Dieci, Nedeia Ţării Hălmagiului;
-obiceiuri de vară: Praznicul de pită nouă - Pecica, Beliu
-obiceiuri de toamnă: `La cules de vie în Podgorie` - Şiria,  `Balul strugurilor` -  Pâncota
-obiceiuri de iarnă: colindatul în Ajunul Crăciunului; `Dubaşii din Săvârşin`
-manifestări culturale intrate în circuitul turistic:
`Festivalul cântecului şi jocului din Ţara Zărandului` de la Moneasa,
Parada portului popular şi Târgul meşterilor - Moneasa;
Festivalul folcloric `La izvor de cânt şi dor`- Lipova; `Parada fanfarelor`-
Festval internaţional al muzicii de fanfară - Buteni;
-gastronomie locală: specialităţi culinare - brânzeturi din lapte de vacă, oaie sau bivoliţă; preparate din carne: cârnaţi, maioş, caltaboş, slănină afumată;
plăcinte -`întorsuri` cu varză, cartofi sau brânză; cozonaci - coardă cu mac sau nucă; eveniment gastronomic: `Festivalul cătlanelor` - Moneasa
-degustări de vinuri produse în Podgoria Miniş-Măderat, la cramele de la: Păuliş, Miniş; metode tradiţionale de producere a ţuicii din fructe.
 
5.Turism ecologic, de agrement
Pare să fie o necesitate izvorâtă din dorinţa redescoperirii naturii, de a cunoaşte îndeaproape flora şi fauna, adevărate tezaure naturale, cu valoare ştiinţifică, turistică şi peisagistică însemnată şi de care judeţul Arad nu duce lipsă. Dimpotrivă, pentru vizitatorii care preferă acest tip de turism, propunerile sunt cu adevărat tentante:
-rezervaţiile botanice `Dosul Laurului`-Zimbru, Poiana cu Narcise de la Rovina, rezevaţia naturală mixtă Moneasa;
-Grădina Botanică Macea
-Parcuri dendrologice: `Arboretum Silva` -Gurahonţ, Săvârşin, Odvoş, Căpâlnaş, Bulci
-păduri seculare de fag (Archişel-com.Archiş şi Luncşoara-Hălmăgel), de gorun (Groşii Noi-com.Bârzava)
-Pădurea Ceala, lacul Moltăreţ şi Insula Mureş (zonă de agrement situată la 2 km de Arad şi ocupă o suprafaţă de 1560 ha)
-Pădurea Vladimirescu - situată la o distanţă de 7 km de municipiul Arad, bogată în vegetaţie şi faună specifică pădurilor de luncă
-trasee montane marcate în Munţii Zărandului, Codru - Moma şi Bihorului
-lacuri: Ghioroc şi Tauţ - amenajate cu plaje de nisip - oferă posibilităţi de practicare a sporturilor nautice
DIAGNOZA SPAŢIULUI TURISTIC - ANALIZA SWOT
  
PUNCTE TARI
-          poziţia geografică favorabilă, Aradul - poartă de intrare în ţară: 3 PCTF rutiere şi unul feroviar, ceea ce constitue un avantaj în dezvoltarea turismului de tranzit;
-          varietatea peisajului (alternanţa deal-câmpie-munte): Valea Mureşului, Valea Crişului Alb, zona montană - Moneasa, Hălmagiu, Zărand, peisajul carstic din Munţii Codru Moma (Peştera Liliecilor, Peştera cu Apă de la Moară), lacuri (Ghioroc, Tauţ), zone viti-vinicole (Podgoria Aradului, Târnova-Ineu);
-          fond cinegetic şi piscicol bogat , rezervaţii şi parcuri naturale;
-          resurse de apă geotermală (Curtici, Macea, Şofronea, Dorobanţi, Moneasa, Arad şi minerală (Lipova) datorită cărora s-a dezvoltat turismul balnear (Lipova - staţiune de interes local şi Moneasa - staţiune de interes naţional);
-          trasee montane marcate în Munţii Zărandului, Codru-Moma, Bihorului, practicabile şi pentru cicloturism;
-          drumul european de drumeţie de lungă distanţă E7 care traversează judeţul Arad de la vest la est;
-          peisaj antropic de o mare diversitate: monumente istorice şi de arhitectură, situri arheologice, cetăţi, castele, lăcaşe de cult (biserici de lemn, mănăstiri din sec. XVI-XVIII);
-          ofertă culturală bogată: festivaluri şi sărbători, spectacole de teatru, concerte, expoziţii, concursuri sportive; obiceiuri şi tradiţii bine conservate; interculturalitate datorată coabitării etnice: maghiari, germani, sârbi, slovaci, bulgari;
-          capacitate de comunicare în alte limbi de circulaţie internaţională - engleză, germană, franceză, italiană;
-          apartenenţa municipiului Arad la Asociaţia oraşelor culturale europene (membru AVEC) şi participarea comunei Hălmagiu la proiectul INTERREG IIIC, făcând parte din Reţeaua europeană de turism rural;
-          experienţă în derularea de programe ale UE în domeniul turismului;
-          servicii modernizate de poştă şi telecomunicaţii (telefonie mobilă, telefonie prin cablu locală), aeroport;
-          structuri de cazare variate: pensiuni, cabane, popasuri turistice, campinguri, vile, hoteluri de la 1 stea la 4 stele;
-          existenţa unor unităţi de prestări-servicii diversificate (bănci, bancomate, benzinării, spălătorii, ateliere de reparaţii auto, ş.a.);
-          funcţionarea structurilor ce favorizează turismul de afaceri: zonele industriale de la periferia municipiului Arad, Pavilionul expoziţional al CCIA, iniţiatorul  `Târgului de turism`, săli de conferinţe şi întâlniri de afaceri organizate în incinta mai multor hoteluri;
-          instituţii active şi competente pentru promovarea şi dezvoltarea  turismului: Biroul de informare turistică în municipiul Arad şi Centrul Cultural Judeţean;
-          ONG-uri cu obiect de activitate în domeniul turismului: Condor Club Arad, Asociaţia Turiştilor Montani, Steaua Nordului, Prietenii Naturii, Cercetaşii României, Veniţi cu Noi, Liliacul;
 
-          Pagini web de promovare a Araduluiwww.arad.rowww.virtualarad.net,www.cityinfo.ro/aradwww.primariaarad.rowww.cjarad.rowww.darnick.com,www.luncamuresului.rowww.statiuneamoneasa.rowww.manastireabodrog.ro,www.arad-bekes.ro
 
PUNCTE SLABE
-          drumuri nemodernizate şi infrastructură edilitară insuficientă în zonele agroturistice (reţele de apă, canalizare şi telefonie, staţii de epurare);
-          amenajare peisageră deficitară
-          calitate precară a serviciilor turistice
-          numărul redus al pensiunilor cu specific agroturistic
-          lipsa spaţiilor de agrement în zonele împădurite
-          ofertă restrânsă pentru agrement
-          promovare insuficientă a resurselor şi posibilităţilor de servicii turistice
-          exploatare redusă din punct de vedere turistic a obiectivelor istorice şi de arhitectură
-          lipsa unor centre de informare turistică în Punctele de trecere a frontierei, în gară şi aeroport, precum şi în principalele oraşe, staţiuni
-          absenţa unui sistem de indicatoare turistice rutiere şi insuficienţa marcajelor turistice montane
-          ofertă limitată privind activităţile sportive - agrement nautic, hipism, sporturi de iarnă
-          promovare inconsecventă în rândul populaţiei a principalelor acţiuni şi evenimente cultural-artistice
-          mijloace de transport public (autobuze, trenuri, tramvaie) uzate fizic şi moral, necorespunzătoare şi numeric insuficiente
-          valorificarea redusă în scop turistic a trenului de epocă `Săgeata Verde`
-          ofertă slabă şi nediversificată a souvenir-urilor
-          inactivitatea agenţiilor de turism în organizarea de trasee turistice în judeţul Arad
-          lipsa ghizilor calificaţi pentru prezentarea atracţiilor turistice locale
-          insuficienţa surselor de informare prin materiale specifice de promovare
-          descentralizare administrativă locală redusă
-          grad scăzut de folosire a instrumentelor financiar-bancare moderne (carte de credit, virament prin internet)
 
 OPORTUNITĂŢI
-          dezvoltarea cooperării transfrontaliere în domeniul turismului, în contextul realizării Euro-Regiunii Dunăre, Mureş, Criş, Tisa
-          perspective de colaborare pe probleme specifice  (consultanţă, transfer de know-how, ridicarea calităţii serviciilor)  în cadrul creat de ARE (Adunarea Regiunilor Europei) şi AREV (Adunarea Regiunilor Europei Vinicole)
-          stabilirea de parteneriate şi derularea de proiecte cu oraşe şi provincii din alte ţări: Italia, Spania, Germania, Austria, Franţa
-          abordarea unor concepte şi strategii de dezvoltare turistică regională, proiecte comune în cadrul Regiunii de dezvoltare 5 Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş)
-          oportunitatea finanţării interne şi externe  a programelor în care turismul este domeniu ţintă
-          participarea la târguri de turism naţionale şi internaţionale - Bucureşti, Budapesta, Viena, Berlin
-          interes crescut pentru domeniul turismului din partea ONG-urilor locale
-          buna relaţionare instuţională: Consiliul Judeţean, Primăria Arad, Prefectură
 
AMENINŢĂRI
-          vecinătatea / concurenţa judeţelor cu potenţial turistic bine dezvoltat şi valorificat (Bihor, Timiş, Alba, Hunedoara)
-          degradarea monumentelor istorice şi de arhitectură
-          pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor în zona rurală
-          poluare culturală, amploarea fenomenului kitch
-          depopularea satelor şi migrarea tinerilor la oraş
-          nivel scăzut de trai al unui segment important al populaţiei
-          nerespectarea reglementărilor legale care are ca rezultat afectarea mediului, a zonelor protejate, a fondului silvic, poluarea apelor