1. Consiliul Judetean Arad
  2. Judeţul Arad
  3. Prezentare generală

Prezentare generală

Primaria AradMunicipiul Arad este situat în partea de sud-vest a judeţului cu același nume și este unul dintre marile orașe ce constituie axa urbană a Câmpiei de Vest. Este unul dintre cele mai mari noduri de circulaţie ale ţării, atribut completat cu un terminal cargo pentru încurajarea și fluidizarea traficului de mărfuri pe rute aeriene interne și internaţionale. Teritoriul administrativ al municipiului are o suprafaţă de 300,89 km2 și se desfășoară în câmpia aluvionară a Mureșului. Vatra orașului s-a dezvoltat în mare parte pe malul drept al Mureșului, dar din motive de ordin strategic, în marea buclă, respectiv în meandrul râului, s-a construit cetatea Aradului (1763-1863), cetate ce a constituit puntea de legătură și gravitare a așezărilor Gai, Bujacu Mare, Aradu Nou, Grădiște, Micălaca și Sânnicolau Mic, azi cartiere ale orașului.

Populaţia municipiului număra la ultimul recensământ 172827 locuitori, cu 17287 locuitori mai puţin faţă de anul 1992. Din punct de vedere etnic, populaţia avea următoarea structură: 82,7% români, 13,0% maghiari, 1,7% rromi, 1,3% germani, 0,3% slovaci, 0,1% ucrainieni, 0,3% sârbi și 0,6% alte naţionalităţi și populaţie nedeclarată.

Biserica Reformata AradUrme ale locuirii pe aceste meleaguri datează din cele mai vechi timpuri. Numeroase vestigii descoperite in vatra orașului sau în apropiere au pus în evidenţă prezenţa civilizaţiilor geto-dacice și daco-romane, iar mai târziu urme ale feudalismului timpuriu. Siturile arheologice descoperite pe raza orașului în locurile "Ceala", "La Movilă" și "La Carieră" susţin continuitatea locuirii în acest areal. Menţionări despre Arad sunt cunoscute din timpul luptelor voievodului Athum și ale conducătorului oștirii maghiare Chanadinus desfășurate în anul 1028. Documentar, orașul este mentionat sub denumirea de Urod într-un document datat din anul 1156.

Orașul a avut parte de evenimente care și-au lăsat adânc amprenta asupra istoriei. În anul 1514 cetatea Aradului este cucerită de răsculaţii conduși de Gh. Doja, cunoaște mai apoi năvălirile mongolo-tătare și ocupaţia otomană (1552), evenimente ce au frânat dezvoltarea social-economică a orașului pe o lungă perioadă de timp. Începând cu anul 1687 orașul intră sub stăpânire habsburgică, iar în anul 1834 capătă statutul de oraș liber "regesc" din partea coroanei de la Viena.

Statuia Sf. Ioan de NepomucSecolul al XIX-lea este marcat de mișcările revoluţionare de la 1848 și de trecerea orașului sub stăpânirea austro-ungară (1867-1918). Pentru români Aradul reprezintă centrul spiritual de emancipare naţională, fiind unul din punctele de sprijin ale unităţii tuturor românilor într-o singură ţară. Aradul este legat de Marea Unire de la 1918 prin funcţionarea Consiliului Naţional Român Central, fiind totodată locaţia primei guvernări românești a Transilvaniei.

Dezvoltarea economică, socială și culturală începută în secolul al XIX-lea se accentuează în perioada interbelică. Perioada celui de-al doilea război mondial înregistrează o scădere a evoluţiei economice și sociale a orașului.

După anul 1948, odată cu naţionalizarea și până în anul 1989, Aradul se confruntă cu o economie controlată și planificată în totalitate de stat. Din 1990 orașul cunoaște o dezvoltare economică și socială benefică, ce face din Arad un important centru economic, cultural și universitar. Rolul jucat de acest oraș în viaţa istorică, socială și culturală a ţării este legat și de numele unor personalităţi marcante precum Dimitrie Ţichindeal, Constantin Diaconovici-Loga, Fabian Gabor, Alexandru Mociony, Atanasie Marian Marinescu, Stefan Cicio Pop,Vasile Goldiș, Ioan Suciu, Ioan Vidu, Ioan Iosif Goldiș, Ioan Slavici, Sabin Drăgoi, Iulian Toader, Vasile Mangra și lista poate fi continuată.

Statuia LibertatiiBeneficiind de un cadru natural de excepţie, amplasarea sa pe malurile Mureșului și de un bogat fond turistic de orgine antropică, municipiul Arad este un important centru turistic al ţării. Alături de Cetatea Aradului, Complexul Muzeal Arad și Muzeul de Artă,zestrea de monumente istorice și ansambluri de arhitectură completează potenţialul atractiv al orașului cu obiective precum Palatul Administrativ (1874-1876, azi primăria), Palatul Cultural (1911-1913), Academia Teologică a Universităţii "Aurel Vlaicu" (1885), biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" (1725), Palatul Suciu (cca.1900 - azi parohie evanghelică), biserica de lemn "Sfinţii Apostoli Petru și Pavel" (1745-1754), biserica de lemn "Sfântu Gheorghe" (1848), Palatul Szantay (1911 - azi Casa de Cultură), Palatul Neumann (sf.sec.XIX- azi locuinţe și spaţii comerciale), Statuia Libertăţii (1890 - grup statuar demolat și refăcut în anul 2004), Teatrul de Stat "Ioan Slavici" (1874), biserica sârbească (1698-1702), Palatul Băncii Naţionale (1905-1906) și multe altele.

Valoarea potenţialului turistic face din municipiul Arad o destinaţie îndrăgită de orice turist care vizitează acest oraș.