Municipiul Arad deţine un bogat patrimoniu cultural-istoric, oferind vizitatorilor un adevărat muzeu în aer liber al stilurilor arhitectonice specifice sec XVIII, XIX şi XX, monumente de artă şi istorie, spectacole de teatru, concerte ale filarmonicii, expoziţii de artă plastică, expoziţii muzeale de istorie, artă şi ştiinţe ale naturii , festivaluri şi sărbători.
Iubitorii de arhitectură pot admira clădiri construite în stil baroc, renascentist, eclectic, clasic, neogotic sau secession, cele mai cunoscute monumente de arhitectură fiind menţionate în tabelul de mai jos:
Denumire | Adresa | An | Stil arhitectonic |
Palatul Administrativ | Bulevardul Revolutiei 75 | 1876 | neorenascentist |
Palatul Cenad | Bulevardul Revolutiei nr.73 | 1894 | eclectic,neoclasic |
Palatul Neumann | Bulevardul Revolutiei nr. 78 | 1891 | eclectic |
Palatul de Justiţie | Bulevardul G.Vasile Milea nr. 2-4 | 1892 | eclectic |
Palatul Finanţelor | Bulevardul Revolutiei 77 | 1896 | eclectic, turn rococo |
Turnul de apă | Str. Ceaikovschi nr. 11 | 1896 | donjon medieval |
Casa Kelemen | Str. Ştefan Cicio Pop nr. 16 | 1899 | secession |
Banca Naţională | Bulevardul Revolutiei 72 | 1906 | neoclasic |
Palatul Szantay | Str. Horea nr.3 | 1911 | secession |
Palatul Bohuş | Str. V.Goldis nr.1-3 | 1910 | secession |
Palatul Cultural | Pta. G. Enescu nr. 1 | 1913 | neoclasic, gotic, renascentist, corintic |
Strada Cloşca | Strada Cloşca | sf sec XIX | secession |
Există anumite clădiri în Arad care păstrează cu ele amintirea unor personalităţi sau a unor evenimente istorice care au marcat viaţa cetăţii. Acestea sunt:
Înalta Preparandie, (Str. Preparandiei nr. 13) - 1812, prima şcoală de învăţători în limba română din Ardeal.
Casa cu Lacăt, (Str. Tribunul Dobra nr. 7)-1815, care adăposteşte într-o nişă "Butucul breslelor", montat în anul 1827.
Casa parohiei catolice Aradul Nou, (Calea Timişorii nr. 33)-1725, administrată în trecut de călugări franciscani.
Casa cu ghiulele, (Calea Timişorii nr. 18) 1800, care are încorporate în perete 17 ghiulele de diferite mărimi trase din turnurile cetăţii, în timpul luptelor din Arad din anii 1848-1849.
Hotel Ardealul, (Bd. Revoluţiei nr. 98) - 1841, unde au concertat Franz Liszt în anul 1846, Johann Strauss jr. - 1847 şi Johannes Brahms - 1879 şi unde au poposit George Coşbuc, Octavian Goga, Ion Luca Caragiale, George Enescu, Arany Janos, Moricz Zsigmond.
Teatrul Vechi, (Str. Gheorghe Lazăr nr.3), cel mai vechi teatru din România - 1817, unde au susţinut spectacole trupele lui Matei Milo (1870) şi Mihai Pascaly (1868, 1871) la care a participat, în anul 1868 şi Mihai Eminescu în calitate de sufleur; actriţa maghiară Deryne - 1820 precum şi actorul german Treumann -1840.
Cetatea Aradului, (bucla Mureşului-cartier Subcetate), construită între anii 1763-1783, în stil Vauban, martoră a luptelor din timpul revoluţiei de la 1848-1849 şi închisoare pentru răsculaţii conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan şi pentru soldaţii armatei lui Napoleon, căzuţi prizonieri la habsburgi. Cetatea Aradului este şi singura cetate din Transilvania, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fază târzie a sistemului de fortificaţii stelate din Europa.
Vama Veche, (Str. Banatului nr.2, imediat după Podul Traian, spre Calea Timişorii)-1907, fostul punct vamal de intrare a mărfurilor în pieţele Aradului.
Denumire | An | Locaţie |
Monumentul Eroilor, din cel de-al Doilea Război Mondial | 1958 | Piaţa Avram Iancu |
Statuia lui Vasile Goldiş (1862 - 1934), corifeul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 | 2000 | Piaţa Revoluţiei |
Sculpturi artistice: Dans, Muzică, Poezie | Anii 70 | Parc Hotel Astoria |
Monumentul Revoluţiei din decembrie1989 | 1999 | Piaţa Revoluţiei |
Aleea personalităţilor arădene: - Alexandru D. Xenopol (1847- 1920) - istoric şi filozof, care a donat vasta sa bibliotecă cetăţenilor Aradului - George Coşbuc (1866-1918)- poet naţional, cunoscut ca "PoetulŢărănimii", care a avut multiple legături cu oraşul Arad - Petre Pipoş (1859-1913)- profesor al şcolii româneşti de pedagogie - Ioan Russu Şirianu (1864-1929)- publicist, istoric, sociolog, luptător pentru eliberarea naţională - Gheoghe Popa de Teiuş (1824-1867)- primul român comite suprem al Aradului - Mircea V. Stănescu (1841-1888)- avocat arădean, liderul mişcării naţionale româneşti |
1929 1929 1937 1938 1938 1938 |
Piaţa George Enescu |
Crucea Martirilor, închinată preoţilor martiri din perioada noiembrie 1918 - primăvara 1919 | 1936 | Parcul Eminescu |
Bustul lui Avram Iancu (1824 - 1872), erou naţional al Revoluţiei de la 1848 | 1990 | Parcul Eminescu -Palatul Justiţiei |
Sculpturi artistice - realizate în cursul a 4 ediţii a taberelor de sculptură | Anii 70 | Faleza Mureşului |
Statuia Sf. Ioan de Nepomuk, sfântul protector al Aradului | 1729 | Intersecţia Str. Episcopiei cu Str. Desseanu |
Bustul lui Mihai Eminescu, (1850-1889) "Luceafărul" poeziei româneşti | 1996 | Str. Vârful cu Dor -Sediul IJP |
Monumentul celor 13 Generali ai armatei revolutionare maghiare, executati la 6 octombrie 1849, lânga zidurile Cetatii Aradului de catre fortele imperiale habsburgice | 1881, refăcut 1945 | Subcetate -Piaţa 13 Generali |
Crucea eroilor sârbi căzuţi în timpul Revoluţiei de la 1848 | 1862 restaurată 1898 | În faţa Bisericii Sârbeşti |
Monumentul Sfânta Treime, ridicat în amintirea ciumei care a bântuit oraşul între anii 1738-1740 | 1746 | Calea Timişorii |
Sfântul Florian , patronul pompierilor | 1869 | Str. A.M. Guttenbrunn 135 |
Sfânta Treime, grup statuar de manieră neobarocă | 1906 | Catedrala romano-catolică Sf. Anton |
Statuia Libertăţii, ridicat a în memoria celor 13 generali, eroi ai armatei revolutionare maghiare din timpul revolutiei de la 1848- 1849 | 1890 | Parcul Reconcielierii - Piata Pompierilor |
Arcul de Triumf, realizat în memoria eroilor Revolutiei române de la 1848 - 1849. | 2004 | Parcul Reconcielierii - Piata Pompierilor |
Bust Dimitrie Tichindeal (1775-1818), primul director al primei şcoli pedagogice româneşti din Transilvania, 1817 | 1995 | Curtea Liceului Pedagogic |
Bust Elena Ghiba Birta, (1801 - 1864) - a donat o importantă sumă de bani pentru dezvoltarea învăţământului şi culturii arădene | 1994 | B-dul Dragalina -Parcul Copiilor |
Bust Vasile Goldiş (1862-1934), corifeu al Marii Uniri de la 1918 | 1992 | Cl. Victoriei, Lic. Vasile Goldiş |
Statuia Fotbalistului | 1980 | Calea Aurel Vlaicu 36 |
Bust Ioan Slavici (1848-1925), scriitor, clasic al literaturii române, originar din Şiria/jud. Arad | 1973 | P-ţa Liceului |
Bust Moise Nicoară (1784-1861), reprezentant de seamă al luptei pentru emanciparea culturală a românilor transilvăneni din prima jum a sec al XIX-lea | 1992 | P-ţa Liceului |
Statuia soldaţilor martiri ai Revoluţiei din 1989 | 1994 | Pod Decebal, Subcetate |
Obeliscul lui Toth Sandor, erou al revoluţiei din 1989 | 1990 | Splai Tei - Dig Mureş |
Monumentul eroilor germani căzuţi în timpul Primului Război Mondial | 1923 | faţa parohiei catolice - Aradul Nou |
Teatrul de Stat Arad, ( Bd. Revoluţiei 103, tel: 0257-280016) care de la înfiinţare, în anul 1948, a pus în scenă aproape 400 de premiere în aproximativ 15000 de reprezentaţii. Clădirea în care îşi desfăşoară activitatea a fost construită în anul 1874 în stil neoclasic, fiind locul unde de mai bine de 120 de ani se concentrează viaţa teatrală a Aradului. Stagiunea se desfăşoară în perioada septembrie-iunie. În fiecare an, în luna octombrie, are loc "Festivalul de teatru clasic", manifestare naţională la care participă cele mai reuşite spectacole din ţară.
Teatrul de Marionete, (Str. Episcopiei nr.15 , tel: 0257-256922), care însufleţeşte lumea basmelor spre încântarea celor mici, din anul 1951. În luna mai, din doi în doi ani ,are loc Festivalul Internaţional Euromarionete, la care sunt invitate teatre de renume din lumea animaţie, atât din ţară cât şi din străinătate. Stagiunea teatrală se desfăşoară în perioada septembrie-iunie.
Teatrul Vechi, (Str. Gh.Lazar nr 3, tel: 0257-211918 ), unde au loc spectacole de teatru underground sau ale Teatrului de Curte
Teatrul Maghiar, (Str. M.Eminescu nr.55-57, tel: 0257-280716) înfiinţat în anul 2002.
Expoziţiile de pictură, sculptură, obiecte decorative din sticlă, lemn sau textile, pot fi vizitate la următoarele galerii de artă:
Galeria Delta (Str. M. Eminescu nr. 2, tel: 0257-281371). Aici are loc vernisajul celor trei evenimente majore ale artelor plastice arădene: Salonul Bienal Internaţional de Desen, Salonul Bienal de Sculptură Mică, ( primul desfăşurându-se în ani impari iar cel de-al doilea în ani pari), Salonul Anual de Artă, ce reuneşte creaţiile artiştilor arădeni pe parcursul anului respectiv.
(Piaţa. G. Enescu nr.1, tel: 0257-281554) continuă cu cinste tradiţia muzicală arădeană, care în anul 1833 a fost marcată de înfiinţarea celui de-al şaselea Conservator din Europa, în ordine cronologică, după cele de la Paris, Praga, Bruxelles, Viena şi Londra. Semnificativ pentru istoria culturală a oraşului, anul 1890 certifică fondarea Societăţii Filarmonice, veritabilă instituţie de concerte cu orchestră şi cor, cu programe elaborate şi ambiţioase.
Începând cu anul 1948, care marchează momentul constituirii Filarmonicii de Stat şi a formaţiilor profesioniste orchestra simfonică şi corul academic, activitatea artistică se desfăşoară în stagiuni continue a câte zece luni (septembrie-iunie), cu o ritmicitate de cel puţin un concert pe săptămână, fiecare având un alt repertoriu şi alţi protagonişti. Concertele au loc în sala din incinta Palatului Cultural, cu o capacitate de 780 de locuri, renumită pentru acustica şi design-ul deosebit. Ocazional, sunt organizate spectacole şi în marile biserici ale Aradului.
(Str. Gh. Popa nr. 2-4, tel: 0257-256510). Biblioteca arădeană funcţionează în serviciul cititorilor de mai bine de 120 de ani, în tot acest timp acumulând un fond de carte de peste 500.000 UB. Cea mai veche comoară de patrimoniu o constituie: Questiones Quodlibetae, a lui Duns Ioannes, editată la Veneţia în limba latină, în anul 1481. În cadrul bibliotecii se organizează şi audiţii muzicale comentate, se deapănă poveşti pentru copii, au loc expoziţii de carte sau conferinţe.
(Piaţa G. Enescu nr. 1, tel: 0257-281847)
Secţia istorie ( Palatul cultural, intrare dinspre Bd. Dragalina) - Secţia de arheologie şi istorie cuprinde 15 săli de expoziţie, situate la primul şi al doilea etaj al Palatului Cultural. Cele peste 2000 de exponate ilustrează evoluţia zonei arădene, de la primele urme ale prezenţei umane până la instaurarea regimului comunist şi constau în machete ale unor cetăţi medievale, sigilii, obiecte meşteşugăreşti, manuscrise vechi, accesorii vestimentare, podoabe, fotografii de epocă. Dintre piesele semnificative ale colecţiei muzeului, fac parte: uneltele cioplite din silex şi opal cu o vechime de 100.000 de ani, reprezentând cele mai vechi urme ale prezenţei umane în zona Aradului; figurina de pe peretele unui vas "Venus de la Sâmpetru German", datată cca 3900 î. Hr.; monedele dacice de argint din sec. III, II î. Hr de la Şilindia; descoperirile din Cetatea de Pământ de la Vladimirescu, datată sec. VIII - IX; diploma de oraş liber regesc a Aradului, înmânată autorităţilor locale în anul 1834; obiectele personale ale celor 13 generali ai armatei revoluţionare maghiare; steaguri, arme şi acte oficiale ale Gărzilor şi Consiliilor Naţionale Române, din perioada realizării Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
Secţia ştiinţele naturii (Palatul cultural, parter, intrare dinspre Parcul Copiilor) - În prima sală a expoziţiei pot fi vizualizate colaje fotografice sugestive reprezentând galaxii, supergalaxii, supernove, sistemul nostru solar, precum si machete ale unor rachete şi nave cosmice. Un alt sector al expoziţiei îl constituie colecţia mineralogică şi ecologică, în cadrul căreia sunt expuse eşantioane ale mineralelor specifice vestului şi nord-vestului României şi diorame ale ecosistemelor caracteristice judeţului Arad: zona de şes, zona de deal şi zona de munte, fiind reconstituit inclusiv mediul carstic prin amenajarea unei peşteri artificiale. Colecţie paleontologică şi sala acvariilor completează spectrul ştiinţelor naturii.
Secţia Artă (etajul II al clădirii bibliotecii, Str. Gh. Popa de Teiuş nr. 2-4, tel. 0257-256503) - Colecţia de artă este structurată pe următoarele domenii: pictură europeană sec. XVI-XIX, interioare de epocă, porţelan şi faianţă sec. XVIII-XIX, covoare orientale şi transilvane, galeria de artă românească sec. XIX- XX.
Muzeul deţine opere ale unor celebri pictori români şi maghiari ca Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Munkacsy Mihaly, Barabas Miklos, Lotz Karoly.
O altă caracteristică a Municipiului Arad este multiconfesionalitatea sa, atribut conferit de diversitatea cultelor existente: ortodox, romano-catolic, greco-catolic, evanghelic-luteran, reformat, neo-protestant, mozaic.
Lăcaşele de cult cu valoare istorică sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Denumire | Adresa | Cult | An | Stil |
Catedrala "Sf. Anton de Padova", Ordinul călugărilor minoriţi | Bv. Revoluţiei 96 | romano-catolic | 1904 | Renascentist |
Biserica Reformată | Str. Eminescu nr. 33 | reformat | 1852 | baroc clasicizant |
Catedrala "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul" | Piaţa Catedralei nr.1 | ortodox | 1865, supraînălţată 1905 | baroc |
Biserica sârbească "Sf. Petru şi Pavel" | Piaţa Sarbeasca nr.1 | ortodox | 1702, modificată 1822 | baroc timpuriu |
Sinagoga neologă | Str.Tribunul Dobra nr. 10 | mozaic | 1834 | grec, toscan |
Biserica Roşie | Bv. Revoluţiei 61 | evanghelic-luteran | 1906 | neogotic |
Biserica "Numele preasfânt al Sf. Fecioare Maria" | Calea Timişorii nr.33, cartier Aradul Nou | romano-catolic | 1821 | baroc |
Biserica "Sf Mc. Gheorghe" | Str. Renaşterii nr. 9, cartier Micalaca | ortodox | 1845 | baroc |
Mănăstirea "Sf. Simion Stâlpnicul" | Str. Dunarii nr.170, cartier Gai | ortodox | 1762 | baroc |
Acest tip de turism s-a dezvoltat în special după anul 1989, când au fost create în Arad oportunităţi de investiţii pentru întreprinzătorii străini. Punctele forte ale turismului de afaceri , sunt:
Încă din vechime, oraşul Arad era locul unde se intersectau importante artere de circulaţie, fapt ce a favorizat tranzitarea acestuia de numeroşi călători.
În prezent, în special datorită apropierii de frontiera de vest a României, există de asemenea, un important aflux de persoane care au diferite alte destinaţii finale. "Oraşul de pe Mureş", devine astfel o adevărată poartă de intrare în ţară, un prim loc de popas unde turiştii pot lua contact cu valorile cultural - istorice din România.